vineri, 28 noiembrie 2014

VIDEO-Pădurar împuşcat în cap

Un pădurar din judeţul Dolj s-a sinucis în această dimineaţă din cauza problemelor care îl năpădiseră. Bărbatul din Dăbuleni fusese angajat al Ocolului Silvic Strehaia până în urmă cu două zile când şi-a dat demisia pentru că şefii îi descoperiseră lipsă în gestiune, o cantitate de o sută de metri cubi de lemne. În această dimineaţă s-a împuscat în cap cu puşca pe care o deţinea legal.Sursa-http://www.gds.ro

12 migranţi afgani ascunşi într-un mijloc de transport, descoperiţi la Calafat

VIDEO-Poliţiştii de frontieră din cadrul I.T.P.F. Giurgiu-P.T.F.Calafat au descoperit în ultimele 24 de ore, 12 persoane care intenţionau să intre ilegal în România, ascunse într-un mijloc de transport.
În data de 27.11.2014, ora 12.40, la Punctul de Trecere a Frontierei Calafat s-a prezentat pentru a intra în ţară, la volanul unei autocamionete marca Mercedes, cetăţeanul bulgar, Nikolaz T., în vârstă de 37 de ani, care transporta, conform documentelor de însoţire a mărfii, polistiren expandat din Bulgaria pentru Austria.
La controlul de frontieră, poliţişti noştri au efectuat un control amănunţit asupra autocamionului, ocazie cu care au descoperit, ascunse în compartimentul marfă, 12 persoane de sex masculin.
Din cercetări, s-a constatat faptul că persoanele respective sunt cetăţeni afgani cu vârste cuprinse între 20 şi 30 de ani şi intenţionau să ajungă în mod fraudulos în Austria.Sursa-http://www.gds.ro

Poliţiştii rutieri din nou în acţiune

Poliţiştii rutieri doljeni au organizat şi executat o acţiune pentru prevenirea şi combaterea evenimentelor rutiere cauzate de depăşirile neregulamentare şi de neacordarea de prioritate pietonilor aflați regulamentar în traversarea străzii. Oamenii legii au constatat şi aplicat 93 sancţiuni contravenţionale în valoare de peste 17. 000 lei, dintre care 6 amenzi au fost aplicate pentru depăşire neregulamentară, alte 16 amenzi au fost aplicate şoferilor care nu au acordat prioritate de prioritate pietonilor, iar 40 pietoni au fost sancţionaţi pentru traversare neregulamentară. Astfel, poliţiştii rutieri au reţinut 26 permise de conducere în vederea suspendării dreptului de a conduce autovehicule pe drumurile publice.Sursa-http://www.lupamea.ro

Programul unităţilor sanitare de Ziua Națională a României

Unităţile sanitare au program de zile libere în perioada 29.11 - 01.12.2014, asigurând rezolvarea urgenţelor medico-chirurgicale prin Serviciile de Primiri Urgenţe şi Camerele de Gardă ale spitalelor, anunță Direcţia de Sănătate Publică Dolj. Serviciul Judeţean de Ambulanţă şi SMURD  au activitate continuă, fiind apelabile la telefon 112. Cabinetele de medicină de familie  asigură permanenţa prin centrele de permanenţă, cu funcţionare non stop, din localităţile: Amăraştii de Jos, Bechet, Brabova, Bulzesti-Fraţila, Gherceşti, Ghidici, Goicea, Murgaşi, Pleniţa, Piscu Vechi, Vârvoru de Jos, Sadova şi Craiova, str.George Enescu, nr.76, bl. 15(Craioviţa Nouă) şi str. Împăratul Traian, nr.213, bl.P4. La nivelul Direcţiei de Sănătate Publică Dolj funcţionează serviciul de gardă epidemiologie  zilnic între orele 8 şi 20, telefon 0251/554872.Sursa-http://www.lupamea.ro

joi, 27 noiembrie 2014

VIDEO-Tinerii fără experienţă în muncă îngroaşă rândurile şomerilor

În timp ce, în majoritatea ţărilor europene, ucenicia la locul de muncă este extrem de solicitată, în România puţini angajatori încheie contracte cu tineri fără experienţă, luaţi de pe băncile şcolii. În judeţul Dolj, în 2013 şi 2014, angajatorii au încheiat doar şase contracte de ucenicie.
Ucenicia la locul de muncă se adresează persoanelor cu vârste peste 16 ani, care doresc să îşi completeze bagajul de cunoştinţe teoretice, pornind de la situaţii profesionale reale, direct la locul de muncă. „Pe de altă parte, ucenicia se adresează angajatorilor care doresc să îşi asigure forţă de muncă, de calitate, calificată, în funcţie de cerinţele proprii. Ucenicia la locul de muncă se realizează în baza unui contract individual de muncă de tip particular încheiat pe durată determinată prin care ucenicul se obligă să se pregătească profesional şi să muncească pentru şi sub autoritatea unui angajator care are obligaţia să îi asigure salariu şi toate condiţiile necesare formării profesionale“, a menţionat Alina Ghercioiu, purtător de cuvânt la AJOFM Dolj.
Pentru fiecare ucenic, angajatorul primeşte 300 de lei de la stat
Formarea profesională a ucenicului cuprinde pregătirea teoretică şi practică sau, după caz, numai pregătirea practică, şi are ca rezultat dobândirea unui certificat de competenţe profesionale. Este important de menţionat că angajatorii care încheie contracte de ucenicie cu tineri cu vârste cuprinse între 16 şi 25 de ani beneficiază de anumite drepturi. „Astfel, cei care încheie contract de ucenicie, pe perioada derulării acestuia pot solicita şi beneficiază, la cerere, de 60% din valoarea indicatorului social de referinţă al asigurărilor pentru şomaj şi stimulării ocupării forţei de muncă. Valoarea acestui indicator este în prezent de 500 de lei, deci primesc pentru fiecare ucenic 300 de lei. În baza noastră figurează doar şase contracte de ucenicie, trei derulate în 2013, iar alte trei în acest an, toate pentru meseria de mecanic agricol“, a completat Alina Ghercioiu. Din bugetul anual de 2.900.000 de lei prevăzut pentru promovarea măsurilor de stimulare a ocupării forţei de muncă au fost repartizate, spre exemplu, fonduri de peste 660.000 de lei numai pentru stimularea angajatorilor doljeni care încadrează absolvenţi ai instituţiilor de învăţământ. În situaţia în care nu există solicitări din partea agenţilor economici doljeni, fondurile alocate se redistribuie pentru celelalte măsuri de stimulare a ocupării forţei de muncă prevăzute de lege, pentru care există un număr mai mare de solicitări sau pot fi redistribuite către alte judeţe, la solicitarea acestora.
În ceea ce priveşte durata contractului de ucenicie, aceasta se stabileşte în funcţie de nivelul de calificare pentru care urmează să se pregătească ucenicul. Astfel, dacă practicantul doreşte dobândirea unei calificări de nivel 1, perioada de ucenicie nu trebuie să fie mai mică de 12 luni, dacă acesta urmăreşte dobândirea unei calificări de nivel 2, perioada de pregătire nu trebuie să fie mai mică de 24 de luni, iar dacă acesta are în vedere obţinerea unei calificări de nivel 3, termenul de pregătire nu trebuie să se situeze sub 36 de luni.
Salariul de bază lunar, stabilit prin contractul de ucenicie la locul de muncă, este cel puţin egal cu salariul de bază minim brut pe ţară, în vigoare pentru un program de opt ore pe zi, respectiv de 40 de ore în medie pe săptămână.Sursa-http://www.gds.ro

Scade populația școlară din Dolj

În perioada 2012-2014, populația școlară din Dolj a scăzut continuu, în prezent, fiind o diferență de 2.600 de elevi .
Cele mai evidente scăderi ale populației școlare se înregistrează la învățământul gimnazial, liceal și profesional. „În învățământul gimnazial, numărul elevilor este în scădere. Dacă în 2012-2013 au fost 24.595 de copii înregistrați, în acest an cifra este 23.746. În ceea ce privește învățământul liceal, se observă o scădere a numărului de la 26.134 de elevi în 2012-2013, la 23.225 de elevi pentru anul școlar 2014-2015. De asemenea, scăderi se observă și în învățământul profesional, de la 1.520 de elevi înscriși în anul școlar 2012-2013 la 1.339 în acest an“, a declarat Mihăiță Stoica, purtător de cuvânt al Inspectoratului Școlar Județean Dolj.
Pentru a fundamenta cifra de școlarizare pentru anul 2014-2015, directorii unităților de învățământ din Dolj trebuie să țină cont de evoluția cifrei de școlarizare de până acum și de evoluția demografică.
Unitățile de învățământ preuniversitar din Dolj trebuie să întocmească planul de școlarizare până pe 10 decembrie pentru anul școlar următor. Statisticile din cadrul Inspectoratului Școlar Județean Dolj arată însă că anual în școli scade numărul de clase. Din 2012 și până în prezent, populația școlară a scăzut cu 2.600 de elevi. Dacă în 2012-2013 erau 98.600 de elevi, în prezent, sunt 96.000.Sursa-http://www.gds.ro

miercuri, 26 noiembrie 2014

Cetăţeni iranieni ascunşi într-un camion cu scutece pentru copii, depistaţi la PTF Calafat

VIDEO-Poliţiştii de frontieră din cadrul I.T.P.F. Giurgiu – P.T.F. Calafat au descoperit doi cetăţeni iranieni ascunşi într-un automarfar care transporta scutece de unică folosinţă pentru copii, din Turcia pentru Polonia.
În data de 25.11.2014, la ora 20.30, la Punctul de Trecere a Frontierei Calafat, judeţul Dolj, s-a prezentat pe sensul de intrare în ţară, la volanul unui automarfar, cetăţeanul polonez Pawel S., în vârstă de 27 de ani.
În urma controlului amănunţit efectuat asupra mijlocului de transport de către echipa comună, formată din poliţişti de frontieră români şi bulgari, au fost descoperite, în compartimentul de marfă al automarfarului, două persoane de sex masculin, ascunse printre baxurile cu scutece de unică folosinţă pentru copii.
Din cercetări, s-a constatat faptul că persoanele respective sunt cetăţeni iranieni, având vârsta de 36, respectiv 48 de ani.
Aceştia au afirmat faptul că au ajuns din Turcia în Bulgaria si intenţionau să ajungă ilegal în Austria.
Poliţiştii de frontieră au întrerupt călătoria persoanelor în cauză, iar conform protocolului româno – bulgar, au fost predate Poliţiei de Frontieră Bulgare în vederea continuării cercetărilor şi dispunerii măsurilor legale ce se impun.Sursa-http://www.gds.ro

Doljul, fruntaş la numărul bolnavilor de tuberculoză

Potrivit unui raport realizat de către Institutul Național de Sănătate Publică, judeţul Dolj este fruntaş la capitolul bolnavi de tuberculoză.
Potrivit raportului, evoluția tuberculozei în anii 1999-2012 arată că în Dolj sunt cele mai multe cazuri.  Zilnic, în toată lumea, se îmbolnăvesc peste opt milioane de oameni de tuberculoză. Boala se transmite prin aer, iar cei care nu urmează un tratament riscă să infecteze la rândul său între 10 şi 15 persoane anual, spun medicii, scrie gds.ro.
România se numără pe primele locuri în Europa atunci când vine vorba de TBC, iar Doljul şi, în special regiunea Oltenia, se află în topul județelor cu cei mai mulți bolnavi.
Medicii spun că regiunea nu reușește să scape de această etichetă de atâția ani pentru că tuberculoza are implicaţii sociale şi economice.
„În Oltenia, există o incidență mare a acestei boli. De șase ani am început totuși să înregistrăm o scădere a numărului de cazuri. Anul acesta se înregistrează o scădere de aproape zece procente. La noi în județ, cei mai afectați de această boală sunt tinerii care au cam 32-33 de ani, deși, în general, în țară persoanele trecute de 40 de ani sunt, de obicei, cele mai afectate. TBC este o boală veche la noi. Faptul că s-a construit la Leamna un dispensar TBC a fost un prim semn că în regiune sunt probleme. Francezul care a construit centrul de acolo a făcut asta pentru că la acea vreme nu exista tratament și singura soluție era să îi țină izolați pe bolnavi. Situația s-a perpetuat și așa s-au înregistrat mereu cazuri. Am ajuns să fim în topul județelor pentru că trăim într-o regiune mai săracă și majoritatea cazurilor sunt înregistrate în mediul rural. În plus, există un grup de populație vulnerabilă, și anume romi mai ales în localitățile Segarcea, Sadova, iar în Craiova luăm în seamă cartierul Romanești. Cei care locuiesc în aceste zone nu au o educație medicală solidă, migrează și răspândesc boala“, a precizat dr. pneumolog Cornel Miu.

VIDEO-ROMÂNIA FURATĂ- Rodipet: Din cel mai mare distribuitor de ziare din România a rămas doar un dosar penal !

Presa scrisă din România moare în ritmul cel mai rapid dintre toate ţările europene. În numai doi ani au dispărut cinci cotidiane naţionale importante. Dacă, la începutul anilor 90, românii stăteau la coadă să cumpere ziare, astăzi abia mai găsim câte un cotidian la chioşc. Moartea ziarelor se trage din dispariţia Rodipet, reţeaua naţională de presă scrisă. Căpuşată şi devalizată, Rodipet îşi aşteaptă acum falimentul.

O mie de ziare, dintre care 30 de cotidiene populau tarabele de presă din România în anii 90. Astăzi, publicul cititor se mai poate informa din şapte publicaţii zilnice tipărite. Presa scrisă românească se stinge mai rapid decât în oricare altă ţară europeană.
Unul dupa altul, în numai doi ani, au dispărut de la tarabe jumătate dintre cotidienele quality. Din nouă ziare care se imprimau pe hârtie zilnic în 2009, astăzi mai sunt cinci. Celelalte au supravieţuit cu greu, pe internet. Ca să reziste, şi-au injumătăţit paginile, şi-au redus chiar şi de zece ori numărul angajaţilor, au tăiat lefurile şi se consideră norocoase dacă reuşesc să-şi plătească angajaţii la zi.
Ghinionul presei scrise vine şi din prăbuşirea Rodipet, reţeaua naţională de chioşcuri care vindea ziare şi reviste până în 2009. După ce a fost furat, căpuşat şi devalizat, Rodipet se zbate de patru ani să scape de insolvenţă, dar singura certitudine este astăzi falimentul.
La fel ca în cazul ziarelor dispărute în ultimii ani, din Rodipet a mai rămas doar numele. Din mamutul care cândva vindea zilnic la tarabă milioane de publicaţii mai sunt doar: un dosar penal, un scandal despre o privatizare ratată şi, pe hartie, 1.500 de chişcuri părăsite. Florin Lungoci, reprezentantul investitorilor străini care au condus Rodipet spre insolvenţă, încearcă astăzi să facă inventarul ultimelor chioşcuri din Bucureşti, în sudul oraşului, în Piaţa din cartierul Berceni. Aproape toate sunt in paragină, cu lacătul pe ele.
„Văzându-l că este în paragină, văzându-l că este nefolosit, lumea îl foloseşte pe post de cuier. Boschetarii îşi aruncă hainele în chioşcul Rodipet”, spune Florin Lungoci.
În cealaltă parte a oraşului, în nord, ultimii angajați ai Rodipet golesc birourile şi se pregătesc să părăsească sediul central al instituţiei din Casa Presei Libere, aflat sub sechestru DIICOT. Spațiul care era inima industriei de difuzare a presei române este astăzi un loc pustiu, prăfuit şi îngheţat în timp. Din cei 3200 de angajaţi, câţi avea în vremurile de glorie, mai sunt doar şase. Liderul de sindicat Constantin Rădulescu a trăit vremurile în care compania făcea profit.
Mogulii” presei comuniste
Nici unul dintre naşii comunişti ai Rodipetului nu i-a prevăzut viitorul sumbru, la înfiinţare, în 1952. Oficiul Special de Expediere a Presei, devenit în anii 70 Întreprinderea de Stat Direcţia de Expediere a Presei, funcţionează ca un apendice al Poştei Române. Este perioada în care România trăieşte din plin epoca de aur, iar poporul se informează prin patru ziare şi reviste mari: Scânteia, Scânteia tineretului, România Liberă, Flacăra. Ion Cristoiu a fost redactor şef adjunct la Scânteia Tineretului, în perioada 1980-1987.
„Mogulul numit Comitetul Central avea Scânteia și TVR-ul, Comitetul Central al UTC avea mogulul mai mic, pe noi. Banii erau dați Editurii Scânteia și Editura Scânteia era cea care la sfârșitul lunii raporta dacă s-a făcut sau nu profit cu ziarul respectiv”, spune Ion Cristoiu.
Ca să fie sigur că poporul ia act de realizările partidului, Nicolae Ceaușescu decide ca ziarele să nu fie vândute exclusiv pe stradă, ci direct şi în fabrici și uzine, pe bază de abonament. Așa ajunge ziarul Scânteia la un tiraj de 1,3 milioane de exemplare. Întreaga distribuţie şi creaţia de presă sunt atent supravegheate de mai marii partidului. Nu doar textele sunt croite după calapodul cenzurii, ci şi fotografiile trebuie să aibă filtrul partidului: în majoritatea, Ceaușescu este retușat astfel încât să pară mai tânăr și mai înalt.
„Era poza cu tovarășa. Și poate că un picior nu ieșea bun. Nu știu ce avea ea pe picior. Și atunci luam un picior de la altă poză și îl lipeam și ieșea o poză foarte interesantă. Puteați auzi la noi pe coridoare lucruri sinistre de genul: vreau un picior al tovarășei, vreau capul tovarășei”, spune Ion Cristoiu.
Un alt episod de acest fel este legat de vizita fostului președinte francez Valery Giscard d’Estaing și de o fotografie în care acesta purta pălărie, iar Nicolae Ceaușescu avea capul descoperit. Așa că în redacție s-a decis să i se pună căciulă, astfel încât cititorii să nu aibă impresia că „iubitul conducător” își scoate căciula în fața președintelui francez.
„Dar pentru că era grabă și ediția trebuia să ajungă în toată țara au uitat că Ceaușescu avea cușma în mână. Așa că avea una pe cap, una pe mână. Drept care se spune că au fost retrase de pe piață toate exemplarele”, povestește regizorul Hanno Hofer.
Pe 22 decembrie 1989, în numai câteva ore, Revoluția schimbă decisiv destinul presei scrise din România. Ziarul Scânteia devine Scânteia Poporului, pentru ca, în ajunul Crăciunului, să înceapă tipărirea lui sub un nume nou: Adevărul.
Anii 90: coada la ziare
În primele săptămâni de capitalism, Adevarul dă lovitura cu un tiraj de două milioane de exemplare. Aşa ia naştere o explozie mediatică fără precedent. Se nasc peste noapte o mie de publicații, dintre care 30 de cotidiene, majoritatea cu tiraje de sute de mii de exemplare. Cristian Tudor Popescu ajunge în redacția Adevărul, ca redactor debutant, în februarie 1990, când populația abia scăpată din comunism este înfometată să citească.
„Adică îi interesa mai mult actul de a lua ziarul decât de a înțelege cu adevărat ceva”, spune jurnalistul.
„Și se vindea presa cu coadă. A fost un vis de aur al presei române care, în sfârșit, se împlinea: o presă liberă”, spune și Cornel Nistorescu.
Reporterul anilor 90 visa că va salva România numai din condei. Era disperat să-și facă meseria, își risca pielea, mergea cu calul și căruța, dacă era nevoie, și trăia ca-n filme.
„Fugărit de poliţie, bătut de poliţie, care sărea în curţi de ambasade sau de instituţii ca să se apere şi care venea la redacţie plin de sânge”, spune Cornel Nistorescu.
Ameţit şi el de visul presei libere, Mihai Cârciog înfiinţează revista Expres, la finalul lui ianuarie 1990, într-un mic birou din tipografia unde se tipărea Informaţia Bucureştiului şi căruia i se pierduse cheia. Cornel Nistorescu era directorul publicaţiei.
„Am spart uşa, am intrat acolo, am adus maşina de scris de acasă şi am făcut revista Expres. Care a apărut în 500.000 de exemplare la primul număr”, spune Cornel Nistorescu.
Expres cucereşte publicul cu dezvăluiri despre securitatea lui Nicolae Ceauşescu. Doi ani mai târziu, cititorii sunt seduşi de un ziar nou şi intrigant, care dă, pe lângă informaţie serioasă, ştiri despre crime şi violuri. Acolo apar câteva personaje pe care publicul nu le va mai uita niciodată. Găina care naşte pui vii sau omul căruia îi înfloreşte piciorul de lemn. Ziarul se numeşte Evenimentul Zilei, iar directorul său, Ion Cristoiu, îl croieşte după o reţetă inspirată din presa românească interbelică.
„Când apărea o crimă, cum a fost cu Ioan Luchian Mihalea, de pildă, noi duceam campanii întregi.
Dacă crima avea loc cu cuțitul, noi dădeam două pagini despre cuțit în general”, spune Ion Cristoiu.
În câteva luni, Evenimentul Zilei bate toate ziarele, iar tirajul ajunge la 900.000. Reuşeşte gratie reporterilor-săgeţi plasați în puncte cheie.
„La un moment dat am avut o idee să pun o florăreasă sub acoperire în faţă la Cotroceni. Să fie cineva de-al meu care să vândă flori, dar să-mi spună mie cine a intrat şi cine a ieşit”, spune Ion Cristoiu.
În 1992, presa scrisă număra deja 100 de cotidiene, de trei ori mai multe decât în 1990, iar Întreprinderea de Expediere a Presei, devenită în 1991 Rodipet, nu mai făcea faţă difuzării unui număr atât de mare de ziare. Aşa că Guvernul Văcăroiu decide să o extindă şi transformă în chioşcuri cele câteva sute de oficii poştale de distribuţie a presei.
„Chioşcurile erau aproape demolate, nu permiteau nici măcar depozitarea a câteva ziare, darămite a numărului mare de ziare apărute după Revoluţie”, spune Florentina Niculescu, șef de serviciu la Rodipet.
Transferul chioşcurilor nu aduce şi investiţii, aşa că Rodipet-ul trebuie să se descurce de unul singur. Din banii câştigaţi din vânzarea presei prospere din anii 90, compania ridică 1.500 de chioşcuri, cumpără 48 de sedii în ţară - apartamente sau case situate în zonele centrale ale oraşelor, şi înfiinţează un parc auto cu peste 200 de masini de distribuţie. Rodipet devenise o echipă de peste 3.000 de oameni care funcţiona ca un ceasornic elveţian.
Cu tot elanul Rodipetului, clienţii încep să dispară: se înfiinţează firme private de distribuţie, care atrag prin acoperirea locală şi viteza de reacţie. În plus, investitotii privaţi nu omiteau să distribuie presa nefavorabilă puterii. Una dintre ele a fost SC Prescom SRL din Brașov, care aparține lui Paul Gontea, om de afaceri cu conexiuni în lumea politica. Florentina Niculescu era șef de serviciu la Rodipet chiar în perioada când a apărut această firmă.
„Venea şi lua presa de la Bucureşti cu o maşină utilată cu sobă de încălzit şi ajungea înaintea Rodipetului pe piaţă. Pentru că deja făcea pachetele gata pregătite şi când maşina intra în Braşov la chioşcurile pe care le avea”, spune Florentina Niculescu.
Mărul otrăvit pentru presa scrisă
În vreme ce firmele concurente prosperă, Rodipetul pierde piaţa, intră în datorii și ajunge să nu-și mai poată plăti clienții, adică patronii de ziare.
„Deci noi le livram ziarele, iar ei le distribuiau, le vindeau și banii îi vedeai peste trei luni, patru luni. Nu plăteau pentru că nu plăteau!”, spune Cristian Tudor Popescu.
Din anul 1994, foamea de informație începe să fie potolită şi de proaspăt apărutele posturi private de televiziune. Tirajele ziarelor scad și, după modelul Rodipet, firmele particulare încep şi ele să nu-și mai plătească datoriile. În locul lor apar firme-fantomă care, după ce dau adevărate tunuri în bugetele redacțiilor, se evaporă.
Firmele particulare erau şi mai abitir puse pe credit sălbatic decât Rodipetul. Tot aşa, nu plăteau. Aveam un om care dădea telefoane tot timpul: mai daţi-ne, domne, ceva! Hai, nu puteţi să ne daţi tot, dar daţi-ne măcar o parte din bani!”, își amintește Cristian Tudor Popescu.
În vreme ce firmele-fantomă păgubesc ziar după ziar, Rodipet continuă să funcționeze ca o afacere a guvernelor. Pierde bani și pentru că şicanează publicațiile care deranjează, pe rând, guvernele Văcăroiu, Ciorbea, Radu Vasile și Adrian Năstase. Ca să scape de presiunile Rodipetului, multe ziare și reviste îl lasă baltă și lucrează cu privaţii.
Cotidianul România Liberă a păţit-o deseori pe vremea când îl avea ca director pe Petre Mihai Băcanu, iar distribuţia presei în ţară încă se făcea cu trenul.
„Ne aruncau ziarele din tren. Pentru că, de pildă, scriam ceva împotriva Guvernului”, spune Petre Mihai Băcanu.
În 2001, datoriile totale ale Rodipet ajung până la șapte milioane de dolari, iar compania intră în declin.
Ca să facă rost de bani, Rodipet începe să vândă la tarabă, pe lângă ziare, şi cartele telefonice. Afacerea menită să salveze compania îi sapă, de fapt, groapa. Firma care livrează cartelele se numeşte Bueno şi aparţine omului de afaceri Hassan Awdi, libanez cu cetăţenie americană, cunoscut drept investitor de succes.
„În 92 după un reportaj la CNN am venit în România cu alt investitor , Am fost cunoscut ca Miami Electronics. Inima, tinereţea şi viaţa mea timp de 18 ani le-am dat pentru România”, spune Hassan Awdi.
Până în 2001, Hassan Awdi ajunge să deţină hoteluri şi terenuri, să cumpere cu sume modice spaţiile fostelor alimentare comuniste din sectorul 5 al Capitalei şi să facă afaceri cu Loteria Română, cu Poşta şi cu CEC.
Ziaristul Cornel Nistorescu a fost membru în Consiliul de adminsitraţie al Rodipet în perioada 2001-2004, a participat la şedinţe şi a avut acces la documente importante. Cunoaşte bine dedesubturile businessului cu cartele pus la cale de Hassan Awdi.
„Puneau reclame pe toate chioşcurile din oraş, dădeau reclame la toate chioşcurile să le vândă, decontau imediat, nu conta când se plăteau. Se crea o gaură financiară în gestiunea Rodipet pe termen foarte lung”, spune Cornel Nistorescu.
Anul 2003 găseşte Rodipet în situaţia imposibilă de a nu-şi mai putea plăti nici măcar angajaţii. Pierderile şi datoriile explodează şi ajung la 11 milioane de euro. Statul, acţionar majoritar, prin Autoritatea de Valorificare a Activelor Statului, condusă de Ovidiu Muşetescu, ajunge la concluzia că nu mai poate salva Rodipet şi îl scoate la privatizare. Primeşte, pentru asta, şi acordul Clubului Român de Presă, condus la vremea aceea de Cristian Tudor Popescu.
Era falimentar și nu-l cumpăra nimeni”, spune el.
„Rodipet la momentul privatizării era într-o comă indusă. De statul român şi ţinută pe linia de plutire tocmai pentru a găsi un investitor care să preia compania”, spune Florin Lungoci.
Investitorul este chiar Hassan Awdi, vechi partener de afaceri al firmei falimentare, care avea deja un avantaj în faţa oricărui alt investitor: o datorie de 5 milioane de euro pe care Rodipet o avea la el din vânzarea cartelelor telefonice şi de care se foloseşte în negocierile cu AVAS. Pe 23 decembrie 2003, privatizarea Rodipet este perfectată.
Privatizare pe un milion de euro
Teoretic, Hassan Awdi ar fi trebuit să plătească 17 milioane de euro: 6 milioane preţul de vânzare şi 11 milioane - datoriile istorice ale companiei. În fapt, din întreaga sumă, Hassan Awdi plăteşte un singur milion, după ce guvernul Adrian Năstase şterge datoriile istorice, iar investitorul libanez îşi acoperă vechea datorie de 5 milioane de euro din preţul de vânzare al companiei.
Ca membru în Consiliul de Administraţie al Rodipet, Cornel Nistorescu se opune privatizării, pe motiv că ar fi fost aranjată.
Privatizarea Rodipetului, care a fost o altă operaţiune aranjată politic de Adrian Năstase într-un traseu în Orientul Mijlociu, a negociat-o la Beirut. Cum să dai cea mai importantă societate de difuzare din România, de care depinde distribuţia imprimatelor în ţara noastră, să o dai pe mâna unui distribuitor de cartele?”, spune el.
„Nu-l interesa atât de mult pe domnul Awdi să vândă ziare. Pe el îl interesa să vândă ţigări, să vândă sprayuri, să vândă acadele. Să vândă tot felul de mărfuri de chioşc. Din care scotea mult mai mult decât din vânzarea ziarelor. Aşa că ziarele au fost pur şi simplu neglijate”, spune și Cristian Tudor Popescu.
În 2004, compania mai acoperă doar 30% din piața difuzarii de presă tipărită. Obligat de clauzele din contractul de privatizare, patronul Hassan Awdi investește în mașini noi, în computere și în chioșcuri moderne. Investiţia nu este făcută în numle Rodipet, ci prin altă firmă din grupul controlat de Hassan Awdi - Supremo Corporation.
Erau nişte barăci de metal. Sau barăci de lemn. Vara era cald, iarna era frig, foarte multe chioşcuri nu aveau căldură, nici măcar electricitate”, spune Florin Lungoci.
Suspiciunile procurorilor
Numai că, ulterior, felul în care se fac toate aceste investiţii trezeşte suspiciunea procurorilor DIICOT. În atenţia lor intră maşinile noi cu care se transporta presa.
În 2004, firma Supremo Corporation din Awdi Group ia în leasing 200 de maşini pe care i le vinde Rodipet. În mod normal, Supremo nu are voie să vândă fiindcă nu ea era proprietarul maşinilor, ci BCR Leasing.
Procurorii afirmă că, un an mai târziu, printr-o inginerie financiară, aceeaşi firmă ar mai fi vândut către Rodipet aceleaşi maşini, a doua oară. Iar în anul 2006 le-ar vinde, tot ea, pentru a treia oară, tot Rodipetului.
Procurorii cataloghează afacerile în interiorului grupului drept spălare de bani.
„Practic, trebuia să scoată banii din Rodipet şi n-aveau justificare. Contracte fictive. Pentru spălare de bani. Pentru scoaterea banilor din Rodipet. Rodipet nu a câştigat nimic pentru că efectiv maşinile n-au fost trecute niciodată. Numai în acte au fost trecute pe Rodipet”, spune Constantin Rădulescu.
În 2008, Hassan Awdi începe să externalizeze toate serviciile Rodipet. Transformă direcţii întregi ale companiei în firme ale Awdi Group. Rodipet ajunge să nu mai producă nimic. Dar plăteşte salariile angajaţilor. Nu mai colectează, nu mai prelucrează, nu mai expediază presă. O fac în locul său firmele din Awdi Group, care sunt plătite pentru asta cu bani de la Rodipet, cu preţuri majorate artificial. Încet, dar sigur, toate proprietățile Rodipet ajung la alte firme controlate de Awdi.
Rodipet nu mai avea nimic. Parcul auto era pe Rodipet Curier, spaţiile comerciale erau închiriate unor firme din grupul Awdi, sediile şi apartamentele din ţară. Toate lucrurile astea au fost pentru căpuşarea şi falimentarea societăţii”, spune Constantin Rădulescu.
În 2009, procurorii DIICOT intră pe fir şi descoperă că Rodipet, devenită între timp SC Network Press Concept, face o tranzacţie prin care îşi înstrăinează o parte din propriul patrimoniu tot unei firme din Awdi Group.
28 de apartamente situate în zone centrale din principalele oraşe din ţară sunt închiriate pe 49 de ani firmei SC Westland Investment SRL, cu 50 de euro pe lună, de trei-patru ori mai puţin decât preţul pieţei la acea dată.
„Prin acest contract s-a realizat scoaterea din patrimoniul Network Press Concept a respectivelor active, iar semnatarii contractului de închiriere nu au reprezentat interesele societăţilor comerciale, fiind folosiţi de învinuitul Hassan Awdi pentru a prejudicia fosta SC RODIPET SA. Practic, această închiriere echivala cu o înstrăinare mascată a activelor RODIPET pe o perioadă foarte mare de timp şi la un preţ neserios pt orice piaţă imobiliară din Europa", arată DIICOT.
„În aceeaşi perioadă, procurorii mai descoperă şi că fostul Rodipet face cadou firmei SC Balbec Retail, tot din Awdi Group, patru apartamente situate în Bucureşti, pe Şoseaua Ştefan cel Mare, în Colentina, la Gheorghe Şincai şi pe Şoseaua Giurgiului. Casele sunt oferite în contul unei datorii fictive a Rodipet către Balbec, în valoare de 350.000 de euro.
„Contractul a fost încheiat în mod fictiv întrucât suma nu a fost împrumutată şi virată în realitate, iar contractul a avut ca scop scoaterea din patrimoniul Network Concept Press nejustificat, mai multe imobile”, potrivit DIICOT.
„Cele patru spaţii la ora actuală produc lunar un venit pentru Hassan Awdi, banii se încasează pe o firmă, Golden. Golden e înregistrată în Liban. Banii au plecat direct în Liban”, spune Constantin Rădulescu.
În 2009, AVAS reziliază contractul de privatizare cu Hassan Awdi, iar Rodipet intră din nou în proprietatea statului. În 2010, au loc descinderi ale DIICOT la sediile firmelor din grupul Awdi şi începe urmărirea penală pe numele lui Hassan Awdi, a lui Florin Lungoci şi a altor şapte directori.
Potrivit procurorilor, toţi sunt cercetaţi pentru spălare de bani şi aderare la un grup infracţional organizat. El ar fi prejudiciat Rodipet cu 35,5 milioane de euro.
Florin Lungoci şi Hassan Awdi susţin că întregul dosar este fabricat, iar miza ar fi o răzbunare personală a autorităţilor.
„Nu există acest prejudiciu! Aceasta este o invenţie a procurorilor, a poliţiştilor de caz. Nu există absolut nici un fel de dovadă! Este doar o declaraţie dată de un martor într-o zi şi încă una dată de alt martor în altă zi”, spune Florin Lungoci.
„Eu nu am făcut nici spălare de bani, nici evaziune fiscală, nici ceva ilegal în România. Toate afacerile au fost în mâna a 450 de directori şi contabili. Am făcut investiţii enorme în Rodipet, dar în final nu am fost lăsat să continui investiţia şi să câştig. Hassan Awdi a fost prejudiciat în baza religiei şi în baza rasială”, spune Hassan Awdi.
Din 2009, de când DIICOT i-a pus sechestru pe toate firmele şi proprietăţile, Hassan Awdi se află la Beirut şi spune că nu se mai întoarce în România fiindcă a fost ameninţat şi îi este frică.
„Nu vin fiindcă duşmanii mei personali mă persecută. Cum să vin? Am fost forţat să plec din România de grupul de poliţişti. În realitate eu sunt victima răzbunării personale a autorităţilor române. Am pierdut toate firmele şi proprietăţile din România din cauza asta. Statul român are responsabilitate să-mi dea compensare”, spune el.
Hassan Awdi cere Curţii de Arbitraj de la Washington ca executivul României să-i plătească despăgubiri de 223 de milioane de euro, pe motiv că nu l-ar fi protejat ca investitor străin. Suma este de 37 de ori mai mare decât a plătit pentru Rodipet în 2003, la privatizare.
Ziarele, trase pe linie moartă
Întâmplător sau nu, prăbuşirea presei scrise începe să se simtă chiar din 2004, anul în care Hassan Awdi devine stăpân peste Rodipet.
Din 51 de cotidiene se închid cinci, iar tirajul total al ziarelor scade în 2005 cu 16% faţă de anul 2001, potrivit rapoartelor Asociaţiei Mondiale a Ziarelor.
Din 2009, dată la care Rodipet e cu un picior în insolvenţă, şi până în 2011 mai dispar de pe print încă cinci ziare naţionale: Cotidianul, Ziua, Gardianul, Gândul şi Săptămâna financiară. Iar cele rămase îşi scad tirajul anul acesta cu 13% faţă de anul trecut.
„Dacă distribuţia de presă în România ar fi fost mai bună, se putea prelungi viaţa presei scrise”, spune Cristian Tudor Popescu.
După patru ani de la descinderile de la firmele lui Hassan Awdi, procurorii nu au reuşit să finalizeze ancheta Rodipet şi să trimită în judecată vreun acuzat. În lipsa unei decizii a justiţiei, Rodipet îşi continuă drumul spre moarte.
Între timp, sărăcirea presei scrise şi mutarea ei pe internet au născut un alt tip de jurnalist. Reporterul de calculator, care scrie de la birou, şi nu de la locul faptei, crede Cornel Nistorescu.
„O ziaristică de linie de tramvai. Adică vezi atât cât îți permite tramvaiul cu care mergi la serviciu”, spune Cornel Nistorescu.
Iar cititorii înlocuiesc chioşcul şi taraba de presă tipărită cu pixelul şi ecranul telefonului.
În clipa de față, presa 90% înseamnă pixeli. Ziarul va deveni ceva echivalent filateliei. Adică vor mai exista niște oameni care să citească ziare, cam cum sunt colecționarii de timbre”, spune Cristian Tudor Popescu.Sursa-http://www.digi24.ro

marți, 25 noiembrie 2014

Cetăţeni sirieni ascunşi în canapele, depistaţi la PTF Calafat

Poliţiştii de frontieră din cadrul I.T.P.F. Giurgiu – P.T.F. Calafat au descoperit patru cetăţeni sirieni ascunşi într-un microbuz, în spaţiul de depozitare al unor canapele ce se aflau in mijlocul de transport.
În data de 24.11.2014, ora 16.00, la Punctul de Trecere a Frontierei Calafat, judeţul Dolj, s-a prezentat, pe sensul de intrare în ţară, la volanul unui microbuz, cetăţeanul polonez Stanislaw H., în vârstă de 29 de ani.
În urma controlului amănunţit efectuat asupra mijlocului de transport de către echipa comună formată din poliţişti de frontieră români şi bulgari au fost descoperite, în partea din spate a microbuzului, ascunse în două canapele, patru persoane de sex masculin.
Din cercetări, s-a constatat faptul că persoanele respective sunt cetăţeni sirieni cu vârste cuprinse între 17 şi 37 de ani, care intenţionau să ajungă în mod fraudulos în Germania.
Poliţiştii de frontieră au întrerupt călătoria persoanelor în cauză, iar conform protocolului româno – bulgar, acestea au fost predate Poliţiei de Frontieră Bulgare în vederea continuării cercetărilor şi dispunerii măsurilor legale ce se impun.Sursa-http://www.gds.ro

Bancnote de 100 de euro false descoperite la P.T.F. Calafat

Poliţiştii de frontieră din cadrul I.T.P.F. Giurgiu – P.T.F. Calafat au întocmit dosare penale pe numele a două persoane care intenţionau să achite taxa de pod cu bancnote de 100 de euro false.
În seara zilei de 24.11.2014, la Punctul de Trecere a Frontierei Calafat, judeţul Dolj, s-au prezentat  pentru a intra în ţară, la volanul a două camioane, un cetăţean român şi un cetăţean polonez, în vârstă de 49 şi respectiv 27 de ani.
După efectuarea controlului de frontieră, bărbaţii au mers să plătească taxa de pod la casierul de la casa de taxare, cu două bancnote de 100 de euro, care prezentau suspiciuni de fals.
În urma examinării bancnotelor respective, s-a constatat faptul că acestea nu prezintă elasticitatea unora autentice, iar în urma verificării cu dispozitivul automat de citire, acesta nu a recunoscut bancnotele.
Ambii cetăţeni au declarat că nu aveau cunoştinţă despre faptul că bancnotele erau false şi că le-au primit ca rest în Bulgaria.
Bancnotele au fost reţinute pe bază de dovadă, iar în ambele cazuri au fost întocmite acte premergătoare pentru săvârşirea infracţiunii de tentativă de punere în circulaţie de valori falsificate, urmând ca la finalizarea cercetărilor să fie luate măsurile legale ce se impun.Sursa-http://www.gds.ro

Rata șomajului înregistrat la nivelul județului Dolj este în creștere

La sfârşitul lunii trecute, rata şomajului înregistrat la nivelul judeţului Dolj a fost de 8.9 % corespunzătoare unui număr total de şomeri de 25.891 persoane, din care 10.601 femei. Din totalul de şomeri, un număr de 4.641 sunt şomeri indemnizaţi şi 21.250 sunt şomeri neindemnizaţi.
11/24/2014, 16:00
 
Din numărul de şomeri neindemnizaţi, 9.669 persoane au primit adeverinţe pentru venitul minim garantat  conform Legii 416/2001 cu modificarile la zi, iar din totalul de şomeri indemnizaţi de 4.560 persoane, 3.573 provin din muncă şi 1.068 din rândul absolvenţilor. Referitor la structura  şomajului după mediul de rezidenţă statistica ne arată că cei mai mulţi şomeri provin din mediul rural (20.508 persoane, aproximativ 79.2 %) şi 5.383 persoane provin din mediul urban. După nivelul de instruire şomerii fără studii şi cei cu nivel de instruire primar, gimnazial şi profesional au ponderea cea mai mare in numărul total de şomeri înregistraţi la nivelul AJOFM Dolj, în luna octombrie 2014 aceasta fiind de aprox. 81,8 % (21.184 persoane).Şomerii cu nivel de instruire liceal şi post-liceal au o pondere de aprox. 13.8 % (3.576 persoane), iar cei cu studii universitare au o pondere de 4,4 % (1.131 persoane). Cei mai mulţi şomeri sunt cei cu vârsta cuprinsă între 40-49 ani( 7.501 persoane), urmaţi de segmentul de vârstă 30-39 ani (5.847 persoane), după care urmează segmentul de vârstă 50 - 55 ani (3.886 persoane), apoi persoanele cu vârste peste 55 ani ( 3.451 persoane) şi sub 25 ani  (3.436 persoane). Cei mai puţini şomeri sunt cei cu vârsta între 25-29 ani ( 1.770 persoane).Sursa-http://www.lupamea.ro

Păcăliți la impozit de stat

GdS a arătat deja cum au fost taximetriștii dublu impozitați de statul român. Cazul taximetriștilor se extinde la toate PFA-urile care aleg să fie impozitate la norma de venit. Acestea plătesc impozit inclusiv pe asigurările de sănătate. Astăzi vom vedea că dublu impozitate sunt și alte categorii de contribuabili, cum ar fi agenții de asigurări, experții contabili, tehnici și judiciari, dar și persoanele care obțin venituri din contracte de drepturi de autor sau convenții civile. În cazurile enumerate mai sus, statul le-a lăsat de ales: fie completează hârțoage și stau la coadă la Fisc, fie sunt dublu impozitați!
GdS arăta săptămâna trecută cum persoanele fizice autorizate (PFA) care optează pentru impozitarea la normă de venit plătesc contribuții de asigurări sociale de sănătate (CASS) inclusiv pe sumele achitate la Fisc, ca impozit („Cum își bate statul joc de persoanele fizice autorizate“, 21 noiembrie 2014). Taximetriștii din Craiova, spre exemplu, care nu au achitat CASS în perioada 2008-2013 s-au trezit în situația să plătească penalități pentru întârzierea la plata CASS aplicat impozitului. Potrivit Legii nr. 95/2006 și Ordinului președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) nr. 617/2007, persoanele fizice cu activități din venituri independente trebuie să plătească o cotă de 5,5% aplicată „venitului net, determinat ca diferență între venitul brut și cheltuielile deductibile aferente realizării venitului, determinate pe baza normelor de venit stabilite de Ministerul Economiei și Finanțelor prin nomenclatorul activităților pentru care venitul se stabilește pe bază de norme de venit, în cazul persoanelor ale căror venituri sunt determinate pe bază de norme de venit“. Baza lunară de calcul atât în ceea ce privește cota CASS de 5,5%, cât și impozitul pe venit de 16% se raportează la cuantumul normei de venit. Apare deci o dublă impozitare: se plătește CASS pe impozit sau invers!
Plătești dacă vrei să eviți birocrația
Codul fiscal (art. 52) vorbește despre reținerea la sursă a impozitului reprezentând plăți anticipate pentru venituri din activități independente. Plătitorii persoane juridice sau alte entități care au obligația de a conduce evidență contabilă au datoria de a calcula, reține și vira impozit prin reținere la sursă, reprezentând plăți anticipate pentru mai multe categorii de venituri plătite. Este vorba de veniturile din drepturi de proprietate intelectuală; venituri din activități desfășurate în baza contractelor/convențiilor civile încheiate potrivit Codului civil, precum și a contractelor de agent (agenții de asigurări, spre exemplu); venituri din activitatea de expertiză contabilă și tehnică, judiciară și extrajudiciară. În cazul acestor categorii de venituri, se aplică o „cotă de impunere de 10% la venitul brut din care se deduc contribuțiile sociale obligatorii reținute la sursă“. Avantajul acestui sistem de impozitare este că firma reține la sursă impozitul de 10% din venitul anticipat, dar ulterior contribuabilul trebuie să completeze Declarația 200 și să plătească diferența de 6% la venitul final. Cine vrea însă să completeze hârțoage și să stea la coadă la Fisc pentru a plăti impozite?
Din rațiuni evidente de evitare a birocrației, contribuabilii aleg aplicarea art. 52^1 din Codul fiscal, potrivit căruia aceștia pot opta pentru stabilirea impozitului pe venit ca venit final. „Opțiunea de impunere a venitului brut se exercită în scris, în momentul încheierii fiecărui raport juridic/contract și este aplicabilă veniturilor realizate ca urmare a activității desfășurate pe baza acestuia“ (alin. 1). Impozitul pe venit se calculează prin reținere la sursă la momentul plății veniturilor de către plătitorii de venituri, prin aplicarea cotei de 16% asupra venitului brut (alin. 2). Impozitul calculat și reținut reprezintă impozit final (alin. 3). Așadar, dacă în cazul plăților anticipate, la cota de impunere de 10% se deduc contribuțiile sociale reținute la sursă, în cazul impozitului final de 16% baza de impunere este venitul brut, fără nici o referire la deducerea contribuțiilor. Cu alte cuvinte, pentru luxul de a evita birocrația cetățeanul plătește impozit și pe contribuțiile sociale!Sursa-http://www.gds.ro

Răniţi grav în accident la Cerăt

Un grav accident de circulaţie s-a petrecut, ieri după-amiază, în comuna doljeană Cerăt, patru persoane, între care un tânăr de 16 ani, fiind rănite grav şi transportate la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova. Una dintre victime, soţia şoferului, a fost adusă de la Cerăt cu elicopterul SMURD, întrucât avea nevoie urgentă de îngrijiri medicale.
Pompierii şi poliţiştii doljeni au fost anunţaţi, ieri după-amiază, că pe DJ 561, în comuna Cerăt s-a produs un grav accident de circulaţie, în urma căruia patru persoane au fost rănite. Mai multe echipaje de ambulanţă, SMURD şi din cadrul SAJ Dolj, poliţişti, dar şi elicopterul SMURD din cadrul ISU Dolj, au ajuns la faţa locului pentru preluarea răniţilor. Poliţiştii Serviciului Rutier Dolj, în urma primelor cercetări efectuate, au stabilit că Ion Gună, de 77 de ani, din comuna Goicea, în timp ce conducea un autoturism Opel Astra, dinspre Craiova către casă, pe raza comunei Cerăt, din cauza neatenţiei şi a oboselii, a pierdut controlul direcţiei şi s-a izbit violent cu maşina de un cap de pod. Atât şoferul, cât şi soţia lui, Elena, de 73 de ani, dar şi Gheorghe Şarpe, de 74 de ani, şi Iulian C. de 16 ani, toţi din Goicea, au fost transportaţi la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova, unde au rămas internaţi sub supraveghere medicală. Întrucât starea sa era cea mai gravă, femeia a fost cea preluată de elicopterul SMURD, şi adusă la Craiova. Se pare că cei patru fuseseră dis-de-dimineaţă la târgul de săptămână din Craiova şi accidentul s-a petrecut când se întorceau acasă. „În cauză a fost întocmit dosar penal, cercetările fiind continuate sub aspectul comiterii infracţiunii de vătămare corporală din culpă”, ne-a declarat inspector principal Alin Apostol, purtătorul de cuvânt al IPJ Dolj.
Accident în giratoriu
În plus, un alt accident de circulaţie s-a petrecut, de această dată în Craiova, în noaptea de duminică spre luni, un tânăr de 23 de ani fiind transportat la spital pentru îngrijiri medicale. Din cercetările poliţiştilor Biroului Rutier Craiova s-a stabilit că, Petrişor Sandu, de 23 de ani, din municipiu, în timp ce conducea un autoturism BMW pe strada „Potelu”, la intersecţia în sens giratoriu cu strada „Caracal”, nu a acordat prioritate de trecere unui alt autoturism, marca Alfa Romeo, condus de El Akad Mustaffa Amir, de 25 de ani, din Craiova, şi l-a izbit violent. În urma accidentului a rezultat vătămarea corporală a lui Petrişor Sandu, care a fost transportat la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova. Şi în acest caz s-a întocmit dosar penal pentru vătămare corporală din culpă, după cum au mai precizat reprezentanţii IPJ Dolj.Sursa-http://www.cvlpress.ro

luni, 24 noiembrie 2014

Cetăţean sirian cu documentul altei persoane depistat la PTF Calafat

Poliţiştii de frontieră din cadrul I.T.P.F. Giurgiu – P.T.F. Calafat au depistat un cetăţean sirian care a încercat să intre ilegal în România folosindu-se de un titlu de călătorie aparţinând unui cetăţean austriac.
La Punctul de Trecere a Frontierei Calafat, judeţul Dolj, s-a prezentat pentru a intra în ţară, călătorind cu un autoturism condus de un cetăţean austriac, o persoană de sex masculin care a prezentat la controlul de frontieră un titlu de călătorie eliberat de autorităţile austriece.
Procedând la verificarea documentului, echipa comună de control formată din poliţişti de frontieră români şi bulgari a constatat faptul că persoana care s-a prezentat la control nu corespunde cu cea din fotografia documentului de călătorie.
În urma verificărilor s-a constatat faptul că persoana în cauză este cetăţeanul sirian Hamza D., în vârstă de 25 de ani.
Conform protocolului româno-bulgar, cetăţeanul sirian a fost preluat de către autorităţile de frontieră bulgare în vederea continuării cercetărilor şi dispunerii măsurilor legale ce se impun.Sursa-http://ziarulolteniei.ro

A furat camerele de supraveghere ale Primăriei Siliştea Crucii

Poliţişti din cadrul Postului de Poliţie Siliştea Crucii s-au sesizat din oficiu cu privire la faptul că, în perioada octombrie – 23 noiembrie 2014, persoane necunoscute au sustras trei camere de supraveghere montate pe stâlpii de înaltă tensiune, sistem de supraveghere ce aparţine Primăriei Siliştea Crucii.
În urma investigaţiilor şi cercetărilor efectuate, poliţiştii doljeni l-au identificat pe Colan Daniel, de 25 de ani, din localitate, totodată reuşindu-se şi recuperarea prejudiciului în valoare de 1.500 de lei.
Pe numele doljeanului s-a întocmit dosar penal pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat, cercetările fiind continuate de către poliţişti, urmând a fi propusă soluţie legală prin Parchetul de pe lângă Judecătoria Băileşti.

Sursa-http://www.gds.ro

vineri, 21 noiembrie 2014

Peste 460.000 de şomeri în octombrie. Rata şomajului - 5,13 la sută, în creştere faţă de septembrie !

Peste 460.000 de şomeri erau înregistraţi în luna octombrie, iar rata şomajului a crescut uşor faţă de septembrie, ajungând la 5,13 la sută, informează Agenţia Naţională pentu Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM).
Rata şomajului înregistrat la sfârşitul lunii octombrie a fost de 5,13 la sută, mai mare cu 0,02 puncte procentuale decât cea din septembrie şi cu 0,27 puncte procentuale sub cea din octombrie 2014.
"Numărul total al şomerilor înregistraţi în evidenţele agenţiilor judeţene pentru ocuparea forţei de muncă la finele lunii octombrie a fost de 463.629 persoane, cu 1.807 persoane mai multe faţă de cele de la finele lunii anterioare. În ceea ce priveşte rata şomajului înregistrat pe sexe, comparativ cu luna precedentă, rata şomajului masculin a crescut de la 5,44 la sută la 5,49 la sută, iar rata şomajului feminin a scăzut de la 5,72 la sută la 5,71 la sută", precizează ANOFM.
Cei mai mulţi dintre şomerii înregistraţi în luna octombrie fac parte din grupa de vârstă 40 - 49 de ani (121.861 de persoane). Alţi 97.429 de şomeri au între 30 şi 39 de ani, 83.040 au sub 25 de ani, 66.015 - peste 55 ani, 58.442 au între 50 şi 55 de ani, iar 36.842, între 25 şi 29 de ani.Sursa-http://www.mediafax.ro

Creștinii prăznuiesc Intrarea Maicii Domnului în Biserică

Creştin ortodocşii sărbătoresc, an de an, pe 21 noiembrie, după prima săptămână a postului Crăciunului, Intrarea Maicii Domnului în Biserică, mare praznic împărătesc, în amintirea zilei în care, Sfinţii şi Drepţii Părinţi, Ioachim şi Ana, au condus-o pe Preasfânta Fecioară Maria la Templul legii.
Sfinții Ioachim şi Ana nu aveau copii, iar după îndelungi rugăciuni, Dumnezeu a dezlegat neputința celor doi bătrâni și le-a dăruit un copil, pe Fecioara Maria,  Maica Domnului. Aceștia au făgăduit că dacă vor avea un copil îl vor duce la templu și îl vor închina lui Dumnezeu. Ioachim şi Ana nu au uitat de promisiunea făcută lui Dumnezeu şi la trei ani de la naşterea Maicii Domnului, au dus-o pe fiica lor la templu, unde a stat până la vârsta de 15 ani. Pentru că bucuria sărbătorii Intrării Maicii Domnului în Biserica să nu fie umbrită de post, Biserica a rânduit ca pe 21 noiembrie să fie dezlegare la peşte. În tradiţia populară, această sărbătoare este cunoscută şi sub denumirea de Sărbătoarea Luminii.Sursa-http://www.lupamea.ro

Liceul „Mihai Viteazul“ Băilești: întâi postul, apoi concursul

Revoltă la Liceul „Mihai Viteazul” din Băilești: angajații sunt contrariați că s-au trezit cu o nouă colegă bibliotecară, încadrată din luna octombrie pe un post care nu a fost făcut public. Nemulțumirea este accentuată și de alt aspect: noua colegă apărută dintr-o dată este chiar soția directorului adjunct al unității de învățământ.
Într-o sesizare transmisă pe adresa Gazetei de Sud, reprezentanții Liceului „Mihai Viteazul“ din Băilești spun că „postul de bibliotecar a fost transformat în post de profesor documentarist pe care s-a titularizat chiar persoana care îl ocupa. În aceste condiții, funcția de bibliotecar a dispărut. Anul acesta, directorul unității de învățământ, Gabriel Tica, a reînființat însă postul și fără să fie publicat a fost încredințat direct soției directorului adjunct al instituției, Leonard Toană, angajată din exterior“. Cum a fost posibilă această angajare fără să se ştie nici măcar la nivelul instituției de învățământ a fost întrebarea pe care și noi am adresat-o directorului unității. Și aici, surpriză! Angajarea s-a făcut fără concurs. „Postul de bibliotecar a fost eliberat în 2012. Bibliotecarul pe care îl aveam s-a titularizat în școală ca profesor documentarist. Din 2012 am înștiințat mereu Inspectoratul Școlar Județean Dolj că postul este vacant. În acest an am primit o cerere de ocupare a lui. A fost singura solicitare venită până acum și candidata avea și studii de specialitate, de biblioteconomie. Și am angajat-o. Nu are concurs, are decizie dată pe perioadă determinată, cu avizul Consiliului de Adminisitrație până la organizarea concursului. Noi am tot transmis postul la Inspectoratul Școlar Județean Dolj, dar nimeni nu a fost interesat de el. Într-adevăr, este ocupat de soția directorului adjunct“, a confirmat Gabriel Tica, directorul Liceului „Mihai Viteazul“ din Băilești.
ISJ Dolj nu afișează posturile pentru personal didactic auxiliar și personal nedidactic
Postul de bibliotecar anunțat în fiecare an de directorul Liceului „Mihai Viteazul“ din Băilești la Inspectoratul Școlar Județean Dolj nu a fost niciodată afișat pe site-ul acestei instituții. De altfel, reprezentanții ISJ Dolj, chiar dacă își dau avizul pe organizarea sau ocuparea posturilor didactice auxiliare și nedidactice, spun că nu au datoria de a le face publice. „În conformitate cu ordinul HG nr. 286/ 2011 art. 7, instituția sau autoritatea care organizează concursul afișează postul la avizier. Nu se publică de  către Inspectoratul Școlar Județean Dolj aceste posturi.
Instituțiile de învățământ preuniversitar transmit la inspectoratul școlar situația posturilor pe perioadă determinată sau nedeterminată și primesc avizul pentru ocuparea lor“, a declarat Mihăiță Stoica, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Școlar Județean Dolj. Postul de bibliotecar de la Băilești nu a fost însă ocupat prin concurs, ci prin decizie internă. Adică întâi a fost ocupat și apoi se organizează concurs. Procedura este folosită pe scară largă în unitățile de învățământ, odată ce aceste posturi nu sunt date publicității. Și nu sunt puține posturile pentru personalul didactic auxiliar din unitățile de învățământ. La această categorie se înscriu, conform Legii educației, bibliotecarul, documentaristul, redactorul, informaticianul, laborantul, tehnicianul,  pedagogul şcolar, instructorul de educaţie extraşcolară, asistentul social,  corepetitorul, mediatorul şcolar, secretarul, administratorul financiar (contabil), instructor-animator, administratorul de patrimoniu.Sursa-http://www.gds.ro

joi, 20 noiembrie 2014

Alegerile s-au terminat : Punct şi de la capăt !

Rasturnarea spectaculoasa de situatie in ceea ce priveste votul pentru presedinte va fi analizata pe toate partile in perioada urmatoare.
Sunt insa cateva cauze care se evidentiaza cu usurinta, inca de pe acum :
- abilitatea presedintelui Basescu de a crea impresia ca Elena Udrea este candidatul sau (unic). L-a protejat astfel, in ochii multora, pe Iohannis de eticheta de "basist"/continuator al regimului Basescu. In paralel, nici PSD-ul n-a comunicat suficient de tare aceasta stare de fapt
- ignorarea informatiilor ca ACL-ul nu va tura motoarele la maximum in primul tur, special pentru a "adormi" vigilenta adversarului si pentru a da lovitura decisiva in turul II
- de asemenea, neluarea in considerare a calculelor pedeliste, despre care existau informatii certe, conform carora la o prezenta de 55-60% Iohannis este castigator. PSD-ul a mers exclusiv pe propriile date sociologice
- bagatelizarea importantei campaniei din mediul online, unde incepand cu Macovei si terminand cu ACL-ul, toti reprezentantii dreptei "au facut legea" si au generat emotii/consolidat convingeri
- minimizarea capacitatii de mobilizare a votantilor ce raspund la mesaje emotionale (negative) si notiuni abstracte de genul "lupta anti-coruptie", "pericolul comunist" etc., in defavoarea mesajelor sociale : cresteri de pensii, salarii etc. Acestia se lupta cu fricile cimentate in ultimii ani (de rusi, de bolsevism, de politicieni corupti) si au impresia ca propriile esecuri sau stagnari sunt cauzate exclusiv de o mana de politicieni care isi vad doar propriul interes
- lipsa unei reactii imediate si adecvate a MAE. Purtatorul de cuvant - a carui menire era sa detensioneze situatia si sa genereze un dialog cu primii protestatari, creand macar impresia unei incercari de rezolvare a situatiei de catre MAE - a lipsit cu desavarsire; insusi ministrul de externe Corlatean a luat unele masuri cu intarziere, ceea ce a intarit perceptia ca guvernul doreste ingreunarea votului in strainatate.
Va urma probabil incercarea de formare a unei noi majoritati parlamentare si instalarea altui premier.
O Monica Macovei la justitie si un DNA in plina activitate vor rezolva, prin executii sumare si fara probe, o gramada de politicieni (tot dintr-o singura tabara), multumind setea de sange a "tinerilor frumosi" si a diasporei care vrea "o tara ca afara". Restul, adica pensionarii, medicii, profesorii etc., vor supravietui. Ca pana acum.
In rest, cum a spus Goethe (ca sa citez din nemti) : "adevaratul obiect de studiu al omenirii este omul".
Fiecare popor isi are conducatorii pe care ii merita.

Doi locuitori din Desa au fost prinşi la braconaj

Doi doljeni au fost depistați, azi-noapte, de către polițiștii că aveau asupra lor o armă de vânătoare deținută legal cu cal. 12 mm și un iepure de câmp. Azi-noapte, la ora 00.30, lucrători ai Postului de Poliţie Ciupercenii Noi, în timp ce se aflau în serviciul de patrulare pe DJ 553, în afara localităţii, l-au depistat pe B.Ion, de 33 de ani, din comuna Desa, Dolj, în timp ce conducea un autoturism, însoţit de D.Vasile, de 31 de ani, din aceiaşi localitate,  având asupra lor un iepure de câmp şi o armă de vânătoare cal.12 mm. Din verificările efectuate s-a stabilit faptul că aceştia, pe Fondul de vânătoare nr. 2 Adânca, au împuşcat un iepure cu arma devânătoare deţinută legal de către D.Vasile. Arma de vânătoare, cal.12 mm, 2 cartuşe nepercutate şi iepurele au fost ridicate in vederea cercetărilor, poliţiştii întocmind pe numele celor în cauză dosar penal sub aspectul comiterii infracţiunii de braconaj cinegetic.Sursa-http://www.lupamea.ro